Sergiu Vonvea: Dimineața de apoi

Deschid ochii. Respir. Clipesc. Lumina apartamentului de la etajul 7 dintr-un cartier pe care nu-l cunosc mă orbește. Închid ochii, simțind un braț subțire și catifelat îmbrățișându-mă. Doarme. Privesc în stânga mea, și văd un chip ascuns sub părul șaten ciufulit. Zâmbesc. Nu din mândrie, ci din simplul fapt că am parte de o dimineață în care nu m-am trezit singur. Mă întorc spre noptieră, și ridic pachetul roșu și alb. Îmi pun țigara cu filtrul portocaliu în gură, o aprind, și inspir. Fumul emanat de mine se ridică spre tavanul alb. Singurul martor a ceea ce s-a petrecut cu o seară în urmă. Zâmbesc din nou, știind că nimeni nu va afla vreodată ce s-a întâmplat. Doar eu, ea și pereții necuvântători ai camerei ei. Adevărul e ca nu vreau să știe nimeni altcineva ce s-a întâmplat. Nu pentru că îmi e rușine. Adică, o privesc, și e superbă. Nu pentru că e imoral ceea ce am făcut, deși dacă iau în calcul anumite lucruri, poate că nu ar fi trebuit să facem ceea ce am făcut. Eh, pe cine mint. Oricum am fi făcut-o. Nu datorită unui cod al bărbaților subtili cum ar fi „Un domn nu spune niciodată”. Nu. Nu vreau să știe nimeni altcineva din simplul fapt că ceea ce s-a întâmplat va rămâne doar atât. O amintire. Amintirea noastră, și doar a noastră. Iar cândva când ne vom întâlni întâmplător într-un parc, la braț cu viitorul părinte al copiilor noștri, ne vom zâmbi unul altuia. Ne vom zâmbi unul altuia și nu ne vom spune nici un cuvânt, știind că ceea ce s-a întâmplat va rămâne nespus, pur. Și așa vom fi doi străini cu o amintire și un zâmbet. Doi străini cu o noapte nepângărită de cuvinte. Ne vom zâmbi, ne vom privi, și atât.

Mă ridic încet din pat, cu țigara pe jumătate fumată in gură în căutarea camășii albe șifonate. Sutienul ei roșu e lângă ea, aruncat lângă ușă. Mă îmbrac cu cămașa, și simt rămășițele parfumului ei subtil de noaptea trecută. Aduce cumva a vanilie. Îmi iau pantalonii și sacoul pe mine, iar cravata în mână. Mă îndrept spre ușă, o mai privesc o dată, și plec…

Dar…dacă rămân?

Reclame

Un gând despre „Sergiu Vonvea: Dimineața de apoi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s